Căpşunile remontante invadează Moldova
Căpşunile proaspete vor fi prezente pe piaţa Republicii Moldova până toamna târziu, după ce, în primăvara anului curent, mai mulţi producători autohtoni au plantat soiuri de căpşun remontante.
Acestea pot asigura o productivitate mai sporită, însă, avantajul lor principal constă în extinderea perioadei de fructificare.
Chiar dacă suprafeţele plantate în acest an cu soiuri remontante de căpşun par nesemnificative, producătorii îşi fac planuri mari pentru viitor, în condiţiile în care această cultură este una extrem de profitabilă. Compania Agrodor-Succes din satul Cojuşna, raionul Străşeni, a plantat în primăvara anului curent jumătate de hectar de căpşuni de soiuri remontante şi planifică ca, deja în toamnă, să extindă suprafaţa.
„Aceste soiuri ne-au fost recomandate de experţi din SUA, pentru că rodesc din luna mai până în octombrie-noiembrie, menţionează Vasile Boţan. – În cazul celor de sezon, recoltarea durează doar trei săptămâni.”
În opinia lui Vasile Boţan, principalele constrângeri pentru plantarea căpşunilor sunt investiţiile de circa 20 mii de euro la hectar şi insuficienţa forţei de muncă. Avantajul soiurilor remontante e că se plantează în aprilie-mai şi după două luni şi jumătate începe recoltarea, iar până toamna târziu se recuperează investiţia. Producătorul constată că tot mai mulţi fermieri se interesează de aceste soiuri, ca să le planteze şi să poată avea roadă până toamna târziu.
Un alt producător agricol, Ion Purcel, din satul Hirova, raionul Călăraşi, cultivă căpşuni de şapte ani şi spune că până acum folosea doar practici primare, despre care afla din internet. În acest an, fermierul a hotărât să extindă suprafaţa cultivată cu căpşun şi să folosească tehnologii moderne.
„Mă interesează experienţa mai avansată, pentru că de şapte ani cultiv căpşuni, dar numai după metode simple, spune Ion Purcel. – Dispuneam de zece ari şi, anul acesta, am mai plantat 20 de ari, deja după tehnologii avansate. Vreau să măresc suprafaţa pentru că îmi plac foarte mult căpşunile, iar acestea sunt şi profitabile.”
Doctorul american în ştiinţe agricole Surendra Dara, care, în primăvara anului curent, a vizitat Moldova pentru a doua oară consecutiv cu scopul de a acorda consultanţă producătorilor de căpşun, constată că în ţara noastră există foarte mult potenţial neutilizat la cultivarea căpşunilor. Potrivit expertului, practicile autohtone de cultivare a căpşunului sunt, în mare măsură, primare, iar activităţi de cercetare în domeniu aproape că nu există.
„În Moldova, doar 10-15% din cererea de căpşuni este satisfăcută, constată Surendra Dara. – Este important ca fermierii moldoveni să experimenteze, să cunoască şi să folosească tehnologiile din alte ţări. În SUA se obţin recolte foarte bogate şi profituri mari, iar rezultatele se datorează multor ani de îmbunătăţire a tehnologiilor.”
Printre principalele recomandări oferite fermierilor moldoveni se numără satisfacerea necesităţilor fundamentale ale plantelor de căpşun – irigarea, substanţele nutritive şi distanţa dintre plante. Totodată, trebuie să existe o grijă permanentă ca să nu apară dăunători sau boli şi să se ia măsuri la momentul oportun.
Surendra Dara le-a propus fermierilor din Moldova să testeze noi soiuri de căpşun, în special, din categoria celor neutre la durata de lumină a zilei. Acestea le vor permite fermierilor să livreze produse pe piaţă chiar şi după încheierea recoltării la ceilalţi producători. De asemenea, pentru a prelungi durata de păstrare a producţiei, expertul recomandă respectarea normelor sanitare, precum şi crearea capacităţilor de răcire imediat după recoltare. În perspectiva aderării la reţelele externe de comerţ angro şi cu amănuntul, Surendra Dara le recomandă producătorilor să se asocieze, pentru a experimenta şi a se dezvolta împreună.
În Republica Moldova există circa 30 de agenţi economici care cultivă căpşun pe 50 ha, precum şi numeroase gospodării care dispun de o suprafaţă totală de câteva ori mai mare. Cei mai importanţi producători de căpşun activează în raioanele Soroca, Criuleni şi Orhei. Recolta medie la hectar prognozată pentru 2011 este de 25-27 tone sau cu 5-6 tone mai mult decât în anul trecut.
Consultanţa de afaceri pe bază de voluntariat este acordată fermierilor moldoveni în cadrul Programului De la Fermier la Fermier (FTF), implementat în ţara noastră de CNFA, cu suportul financiar al USAID. FTF se concentrează pe producerea şi prelucrarea fructelor, legumelor şi a laptelui pe întregul lanţ valoric. Voluntarii sunt selectaţi prin concurs în SUA pentru a efectua vizite de până la trei săptămâni în Moldova.
Pentru mai multe detalii despre asistenţa acordată în cadrul Programului De la Fermier la Fermier, puteţi accesa www.cnfa.md sau să ne contactaţi la – info@moldova.cnfa.org.
